Forums
| Clape.ro :: Forums :: Instrumente cu clape :: Discutii, dezbateri despre clape |
|
<< Previous thread | Next thread >> |
| Clapele - puterea, intensitatea sonoră şi spectrul de frecvențe al sunetului acestora! | ||
| Go to page >> | |
|
Moderators: admin, Robert Craciun, pustiulica, angelitto
|
| Author | Post | ||
| Cuslea_FM |
|
||
  Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
Dragi colegi va invit la o discutie despre clape (synth si arranger) si despre puterea, intensitatea sonora si spectrul de frecvente al sunetului acestora ...o discutie foarte interesanta, care ar putea da raspunsul multora dintre intrebarile inca neclarificate in ceea ce priveste sound-ul caracteristic al modelelor cele mai reprezentative ale fiecarui brand in parte! Tinand cont de aceste trei articole LINK: Click aici ! & LINK: Click aici ! & LINK: Click aici ! chiar ar fi interesant de de testat: 1. Care sunt valorile in dB RMS ale masuratorilor puterii si intensitatii semnalului sonor de iesire al modelelor cele mai reprezentative ale fiecarui brand in parte si care ar fi intervalele dB RMS care le diferentiaza din punct de vedere al dinamicii? 2. Care este spectrul de frecvenţe pe care il acopera sound-ul modelelor cele mai reprezentative ale fiecarui brand in parte si care ar fi intervalele de frecvente care le diferentiaza din punct de vedere al reproduceri cu precizie a unui sunet de calitate, clar, amplu, complet) ? P.S.1 Daca s-ar efectua cu precizie aceste masuratori si s-ar compara rezultatele intre ele, s-ar putea spune cu certitudine care e de fapt adevarul in ceea ce priveste sound-ul caracteristic al modelelor cele mai reprezentative ale fiecarui brand in parte si astfel s-ar putea dezvalui si misterul despre care sunt clapele (synth si arranger) cu cel mai complet sound  (poate ne ajuta cu cateva comentarii in acest sens maestrul Florin cminor, sau alti colegi care s-au mai jucat cu RME sau WAVELAB) P.S.2 Oare de ce nu trec producatorii si aceste AMANUNTE in specificatiile tehnice ale clapelor ...si asa ar sti omu' cam ce-i poate pielea fiecarei clape in parte din punct de vedere al sound-ului, putand face astfel o alegere in deplina cunostinta de cauza ?! 
[ Edited Sun May 05 2013, 10:58PM ] |
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
Timbrul sonor caracteristic fiecărui instrument muzical în parte este conturat într-o mare măsură și de spectrul general de frecvențe al sunetului respectivului instrument, precum și de accentuarea anumitor frecvențe (sau intervale de frecvențe) caracteristice ...iată deci cateva informații utile în acest sens: LINK: Click aici ! LINK: Click aici ! 
[ Edited Mon May 06 2013, 08:37PM ] |
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
De ceva timp m-am apucat să-mi fac niște tonuri de acordeoane în Yamaha EX5-ul și în Kawai K5000S-ul din dotare și v-aș ruga, dacă aveți bunăvoința, să-mi spuneți și mie care e spectrul de frecvențe care-i conferă timbrul sonor caracteristic fiecăruia în parte dintre registrele Bassoon, Clarinet și Piccolo ale unui acordeon (registre definite și exemplificate foarte bine aici LINK: Click aici ! ) ...ar fi foarte bine dacă spectrul de frecvențe al registrelor în cauză ar fi structurat pe intervale de frecvențe care să cuprindă fiecare în parte dintre segmentele de frecvențe (fundamentale inferioare, fundamentale, armonice și armonicele superioare) care alcătuiesc spectrul sonor general al fiecăruia în parte dintre registre (ca și în exemplele pe care le-am prezentat eu anterior, la respectivele instrumente). Mulțumesc anticipat și nu vă sfiiți să postați astfel de informații despre orice alte instrumente, deoarece acestea sunt deosebit de prețioase ptr. cei care-și lucrează singuri tonurile în clape !
[ Edited Sun May 05 2013, 09:56PM ] |
||
| Back to top |
|
||
| Dorel Cos |
|
||
|
Guest
|
Florine la tema asta tare ma tem ca ai sa ramai singur. Pe noi lautarii ne intereseaza in primul rand daca un sunet are cohones, suna clar si are un timbru placut. Prin ce frecvente se manifesta chiar pe prea putini ii intereseaza. Dar daca stii tu mai bine invata-ne. Niciodata nu strica sa stim si asemenea amanunte.
|
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
Dorel Cos a scris ... Florine la tema asta tare ma tem ca ai sa ramai singur. Pe noi lautarii ne intereseaza in primul rand daca un sunet are cohones, suna clar si are un timbru placut. Prin ce frecvente se manifesta chiar pe prea putini ii intereseaza. Dar daca stii tu mai bine invata-ne. Niciodata nu strica sa stim si asemenea amanunte. Din păcate, nici eu știu mai multe decât am postat deja aici ...am crezut că poate sunt mai informați în acest sens băieții care mai jonglează cu tonurile prin diferite software și am întrebat tocmai ptr. că vroiam să am o bază teoretică de plecare, ca să lucrez numai așa după ureche. Mă interesează acele informații fiindcă la tonurile VL din EX5 de exemplu, am posibilitatea de a modifica după bunul plac spectrul sonor general de frecvențe al unui instrument sau respectiv de a accentua sau estompa doar anumite frecvențe / intervale de frecvențe (acest lucru putând fi făcut atât la partea de filtre, prin intermediul a 5 EQ-uri cu setări individuale și un PostEQ final, unde frecvențele pot fi modificate după bunul plac, cât și la partea de efecte, unde pot fi combinate concomitent câte două efecte, la fiecare-n parte dintre efectele 3BandEQ sau 2BandEQ frecvențele putând fi modificate după bunul plac ptr. fiecare bandă, respectiv la celelalte efecte în funcție de cum sunt structurate acestea, pe una sau două benzi) Acesta este un lucru extraordinar fiindcă în funcție de frecvențele folosite poate fi schimbat după pofta inimii timbrul inițial al unui ton VL ...Deci, poate mă ajută totuși careva cu ceva informații despre spectrul de frecvențe al registrelor Bassoon, Clarinet și Piccolo, că eu până acu' încă n-am găsit nimic pe 'net 
[ Edited Tue May 07 2013, 01:54PM ] |
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
Gata, ceva ceva am găsit și hai să postez aici informațiile că poate mai sunt și alți dilăi ca mine care au nevoie de ele Spectrul sonor general de frecvențe al unui acordeon cu 120 basi / 41 keys este cuprins în intervalul de la F2 (87,3071Hz) la A7 (3520,00 Hz), iar ptr. fiecare în parte dintre cele trei registre principale lucrurile stau cam așa: Bassoon reeds de la F2 (87,3071Hz ) la A5 (880,000Hz) cu timbrul caracteristic definit cel mai bine în octava joasa -1 Clarinet reeds de la F3 (174,614 Hz) la A6 (1760,00Hz) cu timbrul caracteristic definit cel mai bine în octava medie 0 Piccolo reeds de la F4 (349,228 Hz) la A7 (3520,00 Hz) cu timbrul caracteristic definit cel mai bine în octava înalta +1 P.S. Tăt mai bine era cu acordeoanele, dar-ar dracii în ele de orgi, că atâta bătaie de cap îi cu ele de cre'că o să-mi crească creieru' mic mai mare decât ăla mare 
[ Edited Tue May 07 2013, 11:34AM ] |
||
| Back to top |
|
||
| ciury |
|
||
 Registered Member #5922
Joined: Mon Feb 09 2009, 03:10PMPosts: 710 |
vezi ca timbrul unui intrument nu este dat numai de spectrul de frecventa....mai sunt unii parametrii cum ar fi atacul ...de exemplu o viaora fara atac si o trompeta analizant spectrul de frecvenata pot fi usor confundate
|
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
ciury a scris ... vezi ca timbrul unui intrument nu este dat numai de spectrul de frecventa....mai sunt unii parametrii cum ar fi atacul ...de exemplu o viaora fara atac si o trompeta analizant spectrul de frecvenata pot fi usor confundate Eu am făcut referire doar la frecvențe deoarece alea mă interesau pe mine, la momentul respectiv neștiind exact care este spectrul sonor al principalelor trei registre ale acordeonului ...normal că orice alt parametru e la fel de important deoarece schimbarea valorilor acestuia duce implicit și la scimbarea timbrului și deci a sound-ului final Oricum, merci ptr. complectare și eventual dacă mai are careva ceva de adăugat, vă rog s-o faceți numaidecât !!! [ Edited Thu May 09 2013, 10:33AM ] |
||
| Back to top |
|
||
| Cuslea_FM |
|
||
|
Registered Member #10858
Joined: Sat Mar 03 2012, 05:59PMPosts: 909 |
Dorel Cos a scris ... Florine la tema asta tare ma tem ca ai sa ramai singur. Pe noi lautarii ne intereseaza in primul rand daca un sunet are cohones, suna clar si are un timbru placut. Prin ce frecvente se manifesta chiar pe prea putini ii intereseaza. Dar daca stii tu mai bine invata-ne. Niciodata nu strica sa stim si asemenea amanunte. Între timp am mai "rumegat" puțin problema (deoarece pe mine personal mă interesează în mod deosebit aceste aspecte) și m-am gândit că ar fi bine să explic și aici pe site de ce ar trebui de fapt să-i intereseze aceste lucruri pe toți cei care-și lucrează singuri tonurile: Un sunet se deosebeşte de altul prin cele patru calităţi naturale: frecvenţa, continuitatea în timp, amplitudinea şi forma vibratorie spectrală (compoziţie în armonie). În procesul de prelucrare de către organul auditiv (procesul fiziologic) frecvenţa devine înălţime sonoră, continuitatea în timp durată, amplitudinea devine intensitate, iar forma vibratorie spectrală se percepe ca timbru. Pentru identificarea sunetelor şi a treptelor scării muzicale se folosesc trei sisteme, și anume "Sistemul acustic" / "Sistemul matematic" / "Sistemul muzical" ...dintre acestea, în cazul de față ne interesează "Sistemul acustic" care constă în reprezentarea fiecărui sunet prin frecvenţa sa în Hz (reprezentare absolută), după cum se poate vedea aici LINK: Click aici ! Conform LINK: Click aici ! calculul tuturor frecvenţelor (înălţimilor) se porneşte de la sunetul/nota La4, notată cu A4, care are valoarea de 440Hz, aceasta fiind stabilită prin convenţii internaţionale drept diapazon oficial pentru construcţia şi acordajul tuturor instrumentelor muzicale, precum şi pentru imprimările radiofonice sau a celor de pe CD. Frecvența notei A4 = 440Hz fost stabilită ca etalon, deoarece ea are unele caracteristici particulare în ceea ce privește raportul dintre rezonanța naturală a sunetelor si perceptia umană ...actualmente se foloșeste frecventa 442Hz și cam toate filarmonicile care se respectă și toate inregistrările profesionale folosesc acest etalon ca reper. Atașez și acest LINK: Click aici ! pe claviatura căruia, dacă puneți "șoarecu" puteți obține info. despre: denumirea octavei, a notei, nr-ul MIDI și frecvența. Conform LINK: Click aici ! considerând că urchea umană poate percepe sunete aproximativ între frecvenețele de 16Hz -16000Hz, și împărţind acest interval în 9 părţi echidistante pe o axă logaritmică a frecvenţei, se obțin aproximativ 9 - 10 intervale de octavă. O octavă se defineşte în acustică drept intervalul cuprins între un sunet şi dublul frecvenţei lui (ca de ex. A4 = 440Hz, respectiv A5 = 880Hz), adică, din octavă în octavă, frecvența unei note se dublează, iar după 10 intervale va crește de 2^10=1024 ori, depașind puțin valoarea de 16000Hz. În practică se folosesc de obicei doar 9 octave, acestea având o întindere în spectrul sonor de la 16Hz la 8192Hz. Scara generală sonoră se împarte în trei mari registre: registrul grav care cuprinde sunetele din sub-contraoctavă până la nota B din octava mare; registrul mediu care cuprinde sunetele de la C până la G2; registrul acut care cuprinde sunetele de la nota A2 până la C5; Dacă un ton ar fi împărţit în 9 părţi echidistante pe o axă logaritmică a frecvenţei , s-ar obţine 9 "none". De exemplu distanţa dintre nota E şi F, este de 9 none. Cu alte cuvinte, o octavă are cam 12*9 = 108 none, sau 12*10 = 120 none. Știind astfel că, o octavă este împărţită în 12 tonuri echidistante pe o axă logaritmică a frecvenţei, că frecvența notei urmatoare = frecvența notei anterioare X 2 la puterea 1/12, că nota A4 diapazon oficial are 440Hz pe "OCTAVA MARE" / 220Hz pe "CONTRAOCTAVĂ" /110Hz pe "SUB-CONTRAOCTAVĂ" ...se poate deduce că urechea umană distinge 12 tonuri în intervalul de frecvențe cuprins între 110Hz - 220Hz, dar în gama înaltă poate distinge doar 12 tonuri în în intervalul de frecvențe 7040Hz - 14080 Hz. Deci, micile modificări în frecvența unui sunet sunt greu de observat de urechea umană, mai ales de cea neantrenată. În general, o diferență de cinci sutimi de semiton sau aproximativ 0.3% în frecvența sunetului este sesizabilă, dar acest fapt depinde și de poziția ei în spectrul auzului uman (cu cât se apropie mai mult de pragul infrasunetelor, respectiv ultrasunetelor, capacitatea analizatorului auditiv de a distinge între sunetele apropiate scade). De asemenea, dacă cele două sunete de comparat sunt emise simultan, existența diferenței dintre ele este mai ușor de observat. Analizând deci tot ceea ce s-a scris până acum în acest topic, putem concluziona că, la prelucrarea în clape sau software de editare a unui ton specific unui anumit instrument muzical nativ, e foarte importantă cunoașterea unor caracteristici particulare ale acestuia, cum ar fi de ex: 1. Cunoașterea unor parametrii (pitch, timbru, volum) specifici sunetului respectivului instrument, utili ptr. a-i putea determina cu precizie timbrul sonor al acestuia. 2. Cunoașterea spectrului de fecvențe caracteristic sunetului respectivului instrument, ptr. a putea determina cu precizie "diapazonul" acestuia (diapazon = totalitatea sunetelor accesibile ca întindere a unui instrument muzical sau voci oarecare) 3. Cunoașterea localizării exacte pe frecvențe a tuturor sunetelor/notelor muzicale ale respectivului instrument, dar mai ales raporturile de relaționare armonioasă dintre ele ...astfel că, ptr. structurarea corectă a respectivului ton în octave, trebuie aleas arbitrar un sunet/notă de referință (ca de exemplu, diapazonul A4 = 440Hz) și în funcție de respectuva notă se va face calcularea și dispunerea celorlalte sunete/note, astfel încat acestea să sune armonios în raportul dintre ele și să acopere maximul de expresivitate muzicală. [ Edited Thu May 16 2013, 01:13AM ] |
||
| Back to top |
|
||
| victorr |
|
||
 Registered Member #9068
Joined: Tue Mar 16 2010, 10:05PMPosts: 909 |
Cunoasterea frecventelor te ajuta sa acordezi instrumentul sau ma rog tonul din clapa. Eu nu as recomanda editarea frecventelor ale unui ton cu care canti partea solistica, deoarece tonul wave (unda) nu are doar frecventa care determina inaltimea, ci mai are si niste armonici, un fel de raspunsuri/ecouri in alte frecvente si nu am vrea ca tonul solistic sa sune mai subtire sau mult prea prezent. Editarea frecventelor prin diminuarea unora ar merge la unele tonuri din acompaniament (masterizare), pentru a te asigura ca nu ocupa o banda prea larga de frecventa pentru a lasa spatiu liber tonului solistic. De exemplu, daca ai un acompaniament complex cu multe track-uri, e foarte posibil ca stringsul (viorile) sa acopere alte tonuri. Atunci esti nevoit sa le mai tai din frecvente. Cand ai basul si cu toba mare, trebuie sa tai la una din ele, ca iar se acopera. |
||
| Back to top |
|
||
| Go to page >> | |
Powered by Clape.ro
În atenţia noilor înregistraţi pe site!Comentarii noi
[download] Set Korg Pa4X ABX Oct 2024 Posted by miki67 on 24 Nov : 11:06
@ionut74, am convertit tot ce mi-ai cerut, dar ca să intre în 256 mega decompensați, a trebuit să cobor toate samplerele la 22000khz. Sper ca rezultatul sa fie satisfăcător. L-am u [more ...]
[download] Set Korg Pa4X ABX Oct 2024 Posted by ionut74 on 21 Nov : 11:48
Folclor, paduri și performanțe, mulțumesc mult, știu că e de muncă, când poți,am 256mb RAM
[download] Set Korg Pa2x Pro ROSON 2016-2017 Posted by tomyy29 on 20 Nov : 22:41
pa manager spune ca ar fi de pa3 nu pa2
[download] Set Korg Pa4X ABX Oct 2024 Posted by miki67 on 19 Nov : 15:43
Cu plăcere băieți!@ionut74, pentru pa2x se poate in limita memoriei. In primul rand să îmi spui daca ai ram 256 mega, apoi să îmi spui ce dorești din set , pentru că tot nu se poat [more ...]
[download] Set Korg Pa4X ABX Oct 2024 Posted by ady81 on 19 Nov : 14:05
Frumos gest!Multumim!
Îţi place siteul ? Susţine acest site: adăugă codul de mai jos pe siteul tău.
|
|
|
|
|
"Cu cât ai mai mult succes, cu atât devii mai mult un produs al ceva care generează bani."
FB
